Bugetarea participativă în România funcționează la nivel scăzut pentru că este utilizat mai mult ca instrument de PR, fără a facilita o participare reală a publicului. În Cluj-Napoca, unde procesul are o vechime mai mare, participarea la a patra ediție a scăzut de 12 ori ca număr de voturi față de prima ediție. Proiectele cetățenilor nu au fost transpuse în bună măsură, iar entuziasmul inițial a scăzut. 

În București, dar și în alte orașe din țară unde s-a implementat BP, nu s-a comunicat bine publicului că se desfășoară acest mecanism. Apoi, sumele mici, sub 1% din bugetul de dezvoltare, conducea și la o participare nesemnificativă. Mai mult, platformele digitale, cu probleme de funcționare în unele situații, au îndepărtat cetățenii de bugetare participativă. Adesea retorica participării publicului, era folosit ca PR de administrațiile locale, fără ca cetățenii să fie implicați în mod real în decizii privind alocările bugetare pentru că un proiect câștigător nu e doar la un click distanță într-un concurs superficial de popularitate. O dorință ca să devină o idee împărtățită de mai mulți, apoi un proiect are nevoie de dezbateri, iar cea mai importantă componentă a procesului lipsește.