Bugetarea participativă, așa cum a fost concepută inițial, permitea implicarea cetățenilor, prin deliberare, în co-decizii privind alocarea de resurse pentru diverse nevoi comunitare. În 1989, bugetarea participativă s-a implementat la Porto Alegre, în Brazilia, și de atunci mecanismul s-a răspândit mai întâi în Brazilia, apoi în America Latină, după care e difuzat pe mai multe continente o versiune soft de BP pe care o întâlnim și în spațiul românesc. La Porto Alegre, aproape o cincime din bugetul orașului era distribuit prin mecanisme participative. BP permite ca cetățenii să se întâlnească regulat în școli, primării de cartier, spații publice deschise. Pe baza resurselor existente, cetățenii se informează, deliberează și apoi decid, prin vot sau consens, asupra propunerilor de investiții publice necesare în cartierul în care locuiesc. În varianta Porto Alegre a bugetării participative, cetățenii își aleg apoi delegați care discută detaliile tehnice ale implementării proiectelor cu administrația locală într-un consiliu al bugetării participative. După alegerea proiectelor, se formează comitete de monitorizare a proiectelor pentru a gestiona execuția lor. Foarte importantă e dimensiunea de justiție socială, atâta timp cât sumele repartizate la nivel de cartier erau invers proporționale în raport cu accesul la servicii publice. 

Bugetarea participativă s-a extins în peste 10.000 de orașe din lume. Europa Centrală și de Est este regiunea de pe glob cu cele mai multe procese de bugetare participativă, însă realizate într-o formă superficială, fără dezbateri, un concurs de popularitate, pe o fracțiune din bugetul local. În România, există bugetare participativă în câteva zeci de localități sub o formă încă experimentală, care nu a depășit stadiul de proiect – pilot sau două-trei ediții. Pentru a evita, ca BP să fie un proiect – pilot abandonat rapid, propunem un design calitativ superior de participare publică și implicare în viața orașului.

Reguli pentru un proces în profunzime de bugetare participativă:

  • 5-10% din bugetul de dezvoltare al orașului este distribuit în timp prin mecanismele bugetării participative, nu bine sub 1% ca până acum.
  • În procesul de votare se pot înscrie persoane cu vârsta de 16 ani, poate chiar mai mici, sau se pot face BP tematice la nivel de școli.
  • Întâlnirile au loc în sălile de sport ale școlilor, în centre comunitare, în aer liber, sau în oricare spațiu din cartier.
  • Crearea unei platforme on-line care asigură feedback pentru propuneri sub forma comentariilor, preferabil de tip open source, îmbunătățită de participanți la BP, care e o variantă mai bună decât platformă care e externalizată de Primărie unei companii private. Integrarea mai multor platforme pentru a ajuta interacțiunea (zoom, meet etc)
  • Un delegat nu poate fi ales mai mult de doi ani la rând, după care poate fi reales după o pauză de doi ani. Delegații participă la Consiliul Bugetar Participativ sau comisia tehnică de validare a proiectelor.
  • Informarea cu privire la procesul de bugetare participativă se face prin poștă și email, nu doar pe facebook, înaintea fiecărui ciclu sub forma unei scrisori din partea Primarului, Consiliului Local și din partea Consiliului Bugetar Participativ. Pe lângă transmiterea acestor scrisori, au loc adunări publice în cartiere pentru discuții directe cu cetățenii. În cadrul informărilor (scrise și directe) se oferă informații inclusiv privind competențele Primăriei în raport cu alte instituții, pentru a asigura o buna înțelegere a eligibilității proiectelor. 
  • Se votează cel mult două proiecte dintr-o secțiune, chiar unul, nu mai multe, pentru a nu prolifera numărul de proiecte câștigătoare, cu șanse reduse de a fi implementate.
  • Dacă nu se face BP tematic în școli, investițiile publice trebuie să garanteze accesul la bunul public (ex: în cazul modernizării curții unei școli, școala trebuie să garanteze accesul atât pentru elevi, cât și pentru rezidenți, în curtea unei școli în timpul după-amiezile, weekendurile și vacanțele). 
  • Fiecare respingere de proiect va fi justificată, prin publicarea motivelor descalificării pe site-ul aplicației, într-o secțiune special dedicată proiectelor respinse, declarate neeligibile.
  • Fișa de proiect elaborată de solicitant / solicitanți este consolidată de către Consiliul Bugetar Participativ. Pentru a fi fezabile, propunerile pot necesita ajustări tehnice precum și o estimare mai eficientă a costurilor, dar fără a aduce modificări la nivelul scopului și a amplasamentului proiectului, fără acordul inițiatorilor. Se va asigura astfel că investițiile propuse să răspundă mai eficient nevoilor semnalate.
  • Este dezirabil ca delegații / delegatele în Consiliului Bugetar Participativ să fie în proporție de 50% femei pentru a asigura echilibrul reprezentării ca gen, dar și pentru a corecta parțial dezechilibrele din rândul instituțiilor publice unde femeile sunt net subreprezentate.
  • În cazul în care o propunere integrează practic mai multe propuneri, în urma analizei tehnice și juridice urmează să fie făcute modificările necesare pentru ca propunerea să se încadreze în cerințele enunțate.
  • În cazul situației de similitudine între conținutul diferitelor propuneri, Consiliul Bugetar Participativ notifică solicitanții și propune căderea de acord pentru integrarea diferitelor propuneri într-un singur proiect.
  • Propunerile depuse în cadrul bugetării participative devin proprietatea Primăriei, deponenții proiectelor nu pot invoca legislația în materia drepturilor de autor.
  • Proiectele care contravin prevederilor legale în vigoare nu vor fi incluse în procesul de bugetare participativă și vor fi incluse în secțiunea proiectelor neeligibile cu motivarea descalificării.
  • Vor fi implementate proiectele cu cel mai mare număr de voturi, dacă designul pune accent pe vot.
  • Validitatea proiectelor va fi realizată de către Consiliul de Bugetare Participativă, constituit la nivelul primăriei. 
  • Este necesară implicarea unor facilitatori care sa sprijine comunitățile, în special pe cele mai puțin obișnuite sa participe la procesul decizional să dezvolte și propună proiecte pentru cartierele lor. În cazul unor deliberări mai lungi, este recomandat ca participanții să fie plătiți, mai ales dacă fac parte din jurii sau ansambluri cetățenești, trase la sorți astfel încât să nu existe discriminări pe bază de venituri, gen, vârstă, rasă sau orientare sexuală.
  • Evaluarea proiectelor trebuie realizată de un mix de aparat tehnic din primărie și cetățeni. Echipa tehnică de evaluare a proiectelor trebuie formată dintr-un reprezentant din mai multe departamente din cadrul Primăriei, din delegați ai Consiliului Bugetar Participativ, eventual din consilieri locali și consilieri ai primarului, eventuali reprezentanți din societatea civilă și experți:

Un calendar posibil de desfășurare trebuie să implice societatea civilă în design de proces, în implementare și monitorizare:

Ciclul 0 – planificarea și pregătirea procesului

  • Încheierea unor parteneriate relevante
  • Stabilirea și instruirea echipei de implementare a BP, inclusiv facilitatori
  • Cartografierea câtorva probleme prioritare la nivel de cartier și la nivel de oraș, dacă se merge pe proiecte mari.

Ciclul 1 Întâlniri la nivel de cartiere

  • informare cu privire la buget defalcat pe domenii
  • proiecte în derulare ale Primăriei
  • propuneri de investiții din partea cetățenilor într-o formă schițată (oral, dar și prin distribuirea fișelor de proiect pentru completări individuale sau de grup)
  • informare cu privire la procesul de bugetare participativă.

Ciclul 2 Propunerea proiectelor – prima fază, încurajarea muncii în echipă și a propunerilor colective (un proiect ar trebui să aibă adeziunea a minim 30 de participanți în cadrul procesului sau a 30 de vecini / locatari). 

Ciclul 3 Înscrierea online a proiectelor (persoanele care nu au posibilitatea de a înscrie proiectele pe platforma digitală, o fac la Primărie).

Ciclul 4 Discutarea proiectelor atât online cât și la nivel de cartiere

  • alegerea delegaților în cadrul întâlnirilor de cartier care fac parte din Consiliul Bugetar Participativ, alături de aparatul tehnic al Primăriei și consilieri locali. Numărul de delegați din Consiliul Bugetar Participativ este de cel puțin 50% din consiliu. În cadrul Consiliului, aparatul tehnic al Primăriei, delegații și consilierii locali fac evaluarea tehnică a proiectelor pentru a stabili eligibilitatea.

Ciclul 5 Votul online final al proiectelor avizate de Consiliul Bugetar Participativ.

Ciclul 6 Implementarea din partea administrației și monitorizare din partea Consiliului Bugetar Participativ.

Un format complementar constă în realizarea unui juriu civic (12-16 persoane) sau a unui ansamblu cetățenesc (25-70 de persoane), tras la sorți, care deliberează asupra proiectelor prioritare, pe baza informațiilor primite de la cetățenii care au propus proiectele, pe baza expertizei venite dinspre aparatul tehnic al Primăriei și al specialiștilor independenți, cu facilitatori de proces rodați în astfel de mecanisme, fie proveniți din primărie, fie din mediul asociativ sau universități.

Câteva aspecte sunt esențiale pentru a încuraja o participare în profunzime, nu superficială, pentru a sprijini activismul civic, nu clicktivismul votului:

  1. Este necesară specificarea distribuirii teritoriale a proiectelor, adică un raport al numărului de locuitori dintr-un cartier și suma distribuită. 
  2. Este important ca distribuirea resurselor să se facă invers proporțional în raport cu calitatea vieții. Cartierele cu mai puține bunuri comune și spații și servicii publice să aibă alocări mai mari de fonduri.
  3. Este relevantă organizarea unor dezbateri publice privind proiectele care se vor implementa pentru ca deciziile finale să genereze mai mult consens și mai puțină competiție între proiecte gândite individual. 
  4. Este relevantă încurajarea coagulării unor micro-comunități în jurul proiectelor propuse, nu depunere individuală de idei.
  5. Bugetarea participativă funcționează mai bine dacă în cadrul procesului se îmbină participarea voluntară a publicului, online și offline, cu participare prin tragere la sorți a unor jurii sau ansambluri cetățenești pentru a avea mini-publicuri reprezentative la nivel de localitate, care deliberează pe un subiect sau pe mai multe teme prioritare pentru comunitatea respectivă.